Un alt proiect ce are la baza tema din cadrul semestrului 1 al anului 5 arhitectura este Cloud Factory. Realizatorii sai, Paula Ivan si Pată Vlad au realizat o lucrare ce raspunde la multe subiecte actuale ale zonei noastre geografice, atat din punct de vedere climatic cat si socioeconomic. Plecand de la subiectul ce a generat tema de proiectare, anume  concursul revistei americane eVolo, concluziile la care ajung se contureaza in interviul de mai jos:

Greenspotter: Proiectul vostru adresează un aspect major al încălzirii globale precum si unul ce devine din ce mai prezent in zona de vest a Romaniei: desertificarea. Cum va venit ideea de a realiza o fabrica de nori ?

Vlad: Ca sa fim total sinceri, nu mai stim exact, eram un pic prea prinsi in a studia premiile si mentiunile din anii trecuti ca am ramas un pic blazati. Initial am vrut sa facem ceva cu impact social, o regandire a societatii dar in etapa de concept nu pot sa zic ca ne-a venit o idee pe care sa cadem deacord amandoi. Idea cu facbrica de nori a venit sincer asa dintr-o data, in etapa de studiu am dat peste niste filmulete despre desetificare si padurile tropicale, asa numitele ‚Cloud Forests’ si de acolo a pornit idea unor fabrici artificiale de nori, dar a fost mai mult o idee care am zis ca o incercam, nu ne-am gandit ca vom ajunge chiar sa lucram tot semestrul la ea.

Greenspotter: Ce se întâmplă in Timișoara anilor 2035, in scenariul imaginat de voi?

Paula: Timisoara anului 2035, nu e radical diferita de cea de acuma. Poate nu am dat asa mare importanta acestui subiect, am ales sa ne fixam mai mult pe aspectele de ecologie. Pentru noi nu orasul se schimba in mare masura ci mediul in care e amplasat, acesta devine arid datorita veriilor lungi si secetoase, solul fiind din ce in ce mai degradat.

Noi am luat in considerare puterea de cooperare a oamenilor din cadrul orasului si speram ca in viitor acesta sa creasca, pentru a intreprinde un proiect de o asemenea anvergura este nevoie de mutle resurse si energie, si mai ales fiind o idee experimentala e nevoie de incredere si cercetare, aspecte care in timisoara anului 2035 cel putin in viziunea noastra sunt omniprezente.

GreenspotterCare sunt elementele cheie ale proiectului vostru? Cum funcționează sistemul propus de voi?

Vlad: Noi am vrut sa fie cat mai simplu totul, desi asta cred ca a fost cel mai greu lucru de facut sau cel putin asa mi s-a parut mie. Am vrut sa creem un simtem pasiv de pompare a apei pana la 450 de metri unde atmosfera e mai rece si aburul se poate condensa si forma nori. Pentru asta noi ne-am inspirat din sistemul circulator al unui copac care prin capilaritate duce apa pana la frunze.

Astfel fiecare fir este compus din mai multe tuburi foarte mici din fibra de carbon prin care apa circula datorita diferentei de presiune, asemeanea unui pai de baut, cand se evapara in partea superioara, diferenta de presiune trage si mai multa apa in sus.

GreenspotterProiectul vostru a trecut , cu siguranță, prin mai multe faze pana a ajunge in forma actuala. Ce v-a determinat sa va opriți la varianta aceasta?

Paula: Prin multe faze pentru noi este putin spus. Am avut o perioada poate prea lunga de experimentare atat cu formele propuse cat si cu rezolvarile functionale. La inceput am fost poate un pic prea prinsi de mirajul sitului pe care lucram, am vrut sa integram o parte a vechiului CET si poate sa ii reinterpretam formele in ceva nou, am incercat supradimensionarea turnurilor de racire si acoperirea lor cu niste bule de captare a norilor, turnuri inalte cu platforme agatzate de ele, bazine imense de apa care se ridica te toate inaltimea turnului si inca mutle altele. Noi am incercat sa analizam la fiecare problemele atat structurale cat si functionale si estetice.

La toate ne-am dat seama ca ne complicam mult prea mult si ca de fapt suntem un pic blocati. Am luat o pauza si am decis sa mergem pe ceva cat mai simplu, atat din punct de vedere functional cat si din punct de vedere estetic, un fir sinusoidal care sa indeplineasca toate functiile dorite si care adunat in mai multe manunchiuri sa aiba si un impact vizual.

GreenspotterCare este opinia voastra in legatura cu modul in care este exploatat terenul agricol in romania si ce importanta credeti cai revine acestui subiect in deceniile care vor urma?

Vlad: Potentialul dupa cum bine se stie este imens, si exploatarea lui nu se face in nici un caz la capacitate maxima, nu ca asta ar fi un lucru bun. Pe moment credem ca lipsa de cooperare este un aspect cheie si deficitul major al exploatari terenului. Lipsa unui plan de exploatare coerent si defrisarile masive din ultimele decenii duc la pierderea unor resurse care sau format in timp indelungat si care ar trebuii protejate si exploatate cu grija. In mod cert in urmatoarele decenii acest subiect va lua amploare, se vede inca de azi, campaniile de salvare a padurilor, eficientizarea productieie agricole si multe alte subiecte care devin din ce in mai prezente in opinia publica.

Fiind o tara care se bazeaza mult de productie agricola presupunem ca atat autoritatile cat si populatia va deveni din ce in mai implicata in aspecte legate de exploatare a resurselor naturale si de managementul acestora.

Greenspotter: Cum vati imaginat folosirea energiilor regenerabile in vederea combaterii desertificarii?

Paula: Desi poate juca un rol imens doar folosirea energiei regenerabile nu e destul, da prin reducerea emisiilor de gaze de sera se va stabiliza climatul planetar dar acesta are nevoie de mult mai mult timp sa absoarba tot carbonul degajat in atmosfera si astfel o metoda foarte buna ar fi reîmpădurirea terenurilor agricole iesite din uz. Cand apare fenomenul de degradare a solului si desertificare, imediat ar trebui vazute solutii de reimpadurire si de reducere a gazelor de sera. Cu o floare nu se face primavara  dar tine de noi cate flori plantam.

GreenspotterCe subiecte ati dori sa fie adresate cu precădere in următorul interval de timp de catre factorii de decizie, pentru a preveni degradarea solurilor precum si prevenirea schimbărilor climatice?

Vlad: Un subiect care ar trebuie solutionat astazi este cel al defrisarilor masive si cel al exploatarilor miniere cu cianuri care poluaza si distrug areale intregi. Degradarea solului in acele zone este mult accentuata si cateaodata chiar ireversibila, el devenind toxic prin adausuri de saruri. Ar trebuii implementate legi care sa protejeze impotriva unor asemenea exploatatii sau cel putin o reabilitare sigura a zonei afectate. Acestea mi se par masuri de un minim bun simt.

Din pacate asemenea exploatati si defrisari vor continua insa speram ca in viitor sa fie cel putin reduse la minimul necesar.

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...