Realizat de Bogdan Diana si Bus Patricia, Manifesto este unul din proietele participante la concursul Evolo. Subietul ales de cele doua studente este unul actual si acut: Resursele. Intr-un exercitiu de implementare a principiului Cradle 2 Cradle (C2C) cele doua studente analizeaza modul in care cresterea populatiei urbane, restrangerea disponibilitatii resurselor fosile si necesitatea operarii la un nivel comportamental pot atrace dupa sine schimbari. Premisa de la care pleaca in realizarea manifestului este urmatorul citat din Ernst Fischer:

In a decaying culture art, if it is truthful, must also reflect decay. And unless it wants to break faith with its social function, Art must show the world as changeable, and help to change it”

GreenspotterAbordarea voastra are foarte multe puncte in comun cu ceea ce inseamna C2C, un concept nu chiar nou insa deocamdata dificil de aplicat. Ce se intampla in Timisoara voastra in 2035?

Diana: Timișoara anului 2035 se află pusă în fața unui manifest ce promovează noi idei în ceea ce privește modul în care utilizează omenirea resursele. Manifestul este exprimat prin intermediul unui zgârie-nor cu rol de semnal, ce funcționează asemenea unui centru de reciclare, însă are la bază principiile C2C. Acest centru de reciclare, apare ca un răspuns la necesitatea regândirii sistemului de resurse la nivel global, anul 2035 fiind preconizat a fi un prag pentru existența anumitor resurse fosile (gazul, petrolul și cărbunii vor dispărea între 2050- 2060). Clădirea propusă dorește să promoveze ideea de zero waste, în care deșeurile devin resurse, procesul devenind posibil prin implementarea procesului Cradle 2 Cradle.

GreenspotterCe alți factori vor influența necesitatea regândirii sistemului de resurse, pe langă faptul ca la un moment dat resursele fosile vor dispărea?

Patricia: Scenariul imaginat de noi este de tipul unui lanț cauză- efect, ce va fi valabil la nivel global, însă este adaptat situației Timișoarei. Totul pornește de la creșterea populației, care determină astfel creșterea și densificarea zonelor de suburbie, proces ce poate fi observat și în prezentul – trend-ul de creștere al populației fiind pozitiv în aceste zone, chiar dacă pentru Timișoara e negativ. Creșterea populației și consumul excesiv va duce pe de o parte la problema scăderii resurselor, care sunt necesare pentru producție, iar pe de altă parte la creșterea cantității de deșeuri, iar asta ne conduce la ideea enunțată anterior de a transforma deșeurile în resurse.

Greenspotter: Cum va-ti imaginat functinarea structurii proiectate de voi?  Cum functineaza sistemul de colectare al deseurilor ?

Diana: Structura funcționează asemenea unui centru de reciclare în care plasticul, sticla, hârtia și metalul sunt pocesate, rezultând materii prime, substanțe și aditivi; de asemenea sunt colectate și procesate aparatele electrocasnice, întregul circuit fiind compus dintr-un un sistem de benzi rulante ce deservește nivelurile de prosesare. Deșeurile ajung la clădire prin intermediul roboților- colectori, ce înlocuiesc tradiționalele camione, evitându-se poluarea suplimentară și îngreunarea traficului, roboții având traseu aerian între centrul de reciclare și punctele de colectare.

Greenspotter: In ce fel faceti uz de energii regenerabile?

Patricia: Clădirea folosește două surse de energie regenarabilă: un sistem de eoliene și o stație de biogaz. Stația de biogaz este din punctul nostru de vedere cel mai eficient mod în care se poate rezolva problema deșeurilor biodegradabile, folosindu-le drept resursă pentru producerea de energie și de combustibil pentru roboții- colectori.

Greenspotter: Care este relatia intre structura in sine si infrastructura propusa pe amplasamentul vostru?

Diana: Infrastructura propusă pe amplasament joacă un rol foarte important în viziunea noastră de implementare a principiilor C2C, complexul ce se dezvoltă în jurul structurii propuse fiind de fapt o zonă industrială ce prelucreză materiile prime ce provin de la centrul de reciclare, transformându-le în noi produse. Astfel se întregește ciclul : deșeu- resursă- produs.

Greenspotter: Ce a influentat forma si orientarea structurii voastre? Care sunt aspectele care v-au ridicat cele mai mari probleme in cadrul proiectului?

Patricia: Orientarea structurii a rezultat dintr-o serie de studii ale curenților de aer, forma fiind concepută în așa fel încât să cuprindă o zonă centrală pe care sunt amplasate turbine eolinene. Aceste studii ne-au ajutat să alegem poziția favorabilă pentru sistemul de eoliene, pentru a putea să ne folosim de diferite direcții ale vânturilor predominante de-a lungul anului. Probleme cele mai mari cred că au provenit tocmai din încercarea de a îmbina cât mai eficient partea conceptuală, formală, cu cea a eficienței sistemelor tehnologice propuse, fiind o negociere continuă a acestor factori. Am încercat să păstrăm atât imaginea de semnal ce anunță un manifest, cât și idea de eficiență a procesului, fără de care manifestul nu ar putea fi susținut.

GreenspotterUnde se situeaza Romania , din punctul vostru de vedere in domeniul refolosirii si recilarii materialelor si ce ati dori să se realizeze in viitorul apropiat?

Patricia: Cred ca în România în momentul actual sistemul de reciclare este încă la început, fiind necesară o îmbunătățire a infrastructurii necesare pentru a reuși să refolosim eficient ceea ce aruncăm. De asemenea ar trebui pus la punct un sistem eficient de colectare selectivă, iar campaniile de educare a populației în ceea ce privește reciclarea, ar putea atrage atenția asupra importanței acestui domeniu. Pentru a reuși implementarea eficientă a acestor politici de reciclare și refolosire este necesară crearea de proiecte ce susțin, promovează și finanțează acest gen de inițiativă. Iar cel mai important lucru pentru o refolosire eficientă este înțelegerea conceptelor promovate de C2C ,prin care proprietatea materialelor
procesate este menținută și chiar îmbunătățită!

Diana: Părerea mea este că în România majoritatea nu își dă interesul în legătură cu reciclarea. Cei care își dau interesul au infiintat câteva companii și centre de colectare în țară, dar sunt prea puține la cantitatea de gunoi pe care o producem. Această aplicare punctuală a principiilor reciclării poate va scăpa Romania de plata unor amenzi de la Uniunea Europeană, dar nu va rezolva problema deșeurilor. Problema de bază a lipsei reciclării este că nu se prea face colectare selectivă, cu toate că există pubele desemnate pentru materiale diferite. Acest sistem ar trebui pus la punct și organizat foarte bine. Dintre toate materialele reciclabile, cel mai bine cred ca stăm la adunat de fier vechi. O altă problemă este că
oamenii nu sunt destul de informați cu privire la ce înseamnă reciclare, C2C și refolosire a materialelor în adevăratul sens al cuvântului. Pentru ca România să ajungă la un nivel ridicat în ceea ce privește reciclarea și refolosirea materialelor, ar trebui să se faca proiecte care să finanțeze creearea de noi centre de colectare, dar și proiecte de informare și sensibilizare a populației față de acest subiect. Eu cred că educarea s-ar putea face atât prin școală, dar mai ales prin mijloacele mass-media care are un impact foarte mare asupra oamenilor și care ar putea explica tuturor ce înseamnă C2C, pentru că acest concept nu înseamnă doar reciclare, ci și crearea de produse de calitate superioară care să conțina mai puține
substanțe chimice ce afectează.

 

 

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...